Dezbaterea publica este marcata de abundenta ingronzitoare a minicunilor, manipularilor, a jumatatilor de adevar, a simplificarilor incorecte, a abordarilor superficiale. Sunt atat de multe incat a le enumara si a le demonta complet pe toate ar lua cred un spatiu sau timp de antena triplu fata de cel pus la dispozitie celor care simplifica si desinformeaza.
Poate voi incerca sa fac intr-o alta zi o compilare, deocamdata vreau sa ma opresc asupra unui exemplu. L-am intalnit des in media pe bloguri. Autorii sunt diversi politicieni, comentatori, consilieri economici etc. Ultima data am citit exemplul la deputatul minoritatilor Pambuccian. Este vorba de deficitul sistemelor de pensii si asigurari sociele.
Stratagema este urmatoarea: mai intai se constata ca sistemele de pensii au deficit. Apoi se trece la interpretari fataliste: sistemul de pensii este falit, nesustenabil etc. De aici decurg propuneri ca: taierea pensiilor, privatizarea asigurarilor de sanatate etc.
Realitatea este cu totul alta: deficitul este chiar benefic si de dorit, nesustenabile sunt doar incompetenta si dezinformarea lansata zi de zi in spatiul public.
Sa explic de ce: Intr-adevar o parte a cheltuielilor pentru pensii sau alte asigurari sociale este acoperita din buget, nu din bugetul asigurarilor sociale (adica din contributii).
Teoretic bugetul asigurarilor sociale nu este niciodata pe deficit, daca s-ar ajusta (ar creste) contributiile pentru a echilibra cheltuielile cu incasarile din contributii.
Este de dorit acest lucru? Nu! Contributiile sunt platite doar de angajatori si angajati, adica de factorul munca. O crestere a contributiilor ar creste costurile pentru creearea locurilor de munca, ar scade ocuparea si ar creste somajul. Este benefic pentru mediul de afaceri ca rata CAS-ului sa nu se schimbe de la an la an si sa ramana la un nivel cat mai redus.
Mai mult este un consens al politicienilor si al economistilor de orice orientare in Europa, ca nu doar factorul munca, munca angajatilor si contributiile angajatilor si angajatorilor sa duca singura in spinare tot sistemul de pensii si de asigurari sociale. Si ca acestea sa fie pe “deficit”, iar o parte a cheltuielilor sa fie acoperite din buget unde exista alte venituri (taxe, impozite, accize) platite de toata lumea nu doar de angajat si angajator. “Deficitul” este dorit si asumat.
Aceste realitati sunt insa prea complicate pentru unii politicieni sau experti, comentatori. Ori nu sunt cunoscute ori sunt trecute sub tacere cu buna stiinta, ceea ce ar fi la fel de grav.
transildania 
10/07/2010 at 19:27 |
Ce repede ai schimbat articolul asta cu unul nou. E foarte interesant!
11/07/2010 at 13:51 |
Mersi! Pai sper sa fie citit si daca am mai adaugat unul.
11/07/2010 at 08:27 |
Ai dreptate in privinta deficitului bugetului de asigurari sociale, a faptului ca acest deficit trebuie finantat de la bugetul de stat si nu de factorul munca( firme, angajati prin plata CAS). Tampenia portocaliilor pleaca de la premisa gresita ca acest deficit ar trebui acoperit prin cresterea CAS, cresterea aberanta a bazei de impozitare impunand CAS drepturilor de autor( de exemplu), terorizarea celor care beneficiaza de plati din acel buget( pensionari de boala, concedii medicale, pensii de handicap etc) etc.
De ce este acum DEFICIT? Precizez faptul ca in toamna anului 2008 guvernul Tariceanu a majorat pensiile doar pe baza faptului ca avea EXCEDENT, precum s-au facut toate cresterile de pensii in mandatul sau. Totusi, la presiunea psd, a acceptat cresterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut din octombrie 2008 si nu din noiembrie 2008, fapt ce a impus ca o parte a pensiilor platite in octombrie 2008 sa fie platite din bugetul de stat. Tinta de 45% fusese atinsa, fiind primul guvern care a putut asigura norma prevazuta de lege.
Deficitul a aparut pe seama crizei economice si INCOMPETENTEI PORTOCALII. Dezastruosul impozit forfetar, masurile guvernului umil boc au dus la o scadere a numarului de angajati, adica a contributorilor de CAS, numarul tot mai mare al somerilor ducand la cresterea sumelor care afectau bugetul.
Ce trebuia sa faca guvernul? Sa aplice masuri de stimulare a economiei private, lucru prevazut de Tariceanu inca din noiembrie 2009 si neaplicate de umil boc. Dezastrul oranj s-a adancit odata cu impozitul forfetar. Dezastrul oranj s-a adancit odata cu conceptia ca acest deficit trebuie sa fie dus in carca actualilor contributori si nu abugetului de stat, precum in orice tara civilizata.
11/07/2010 at 14:00 |
Ai perfecta dreptate si ai pus foarte bine postarea mea intr-un context mai larg. Eu in mod intentionat am vrut sa ma refer la o anumita parte a acestei chestiuni, cea cu manipularea cu deficitul si modul in care este folosit pentru a sustine propuneri aberante.
Desigur ca absenta totala a masurilor anticriza, luarea de masuri care adancesc si prelungesc criza economica si incompetenta totala un domeniu economic si fiscal are un efect asupra tuturor deficitelor, si a bugetelor sociale si a celui de stat.
Solutiile insa sunt cu totul altele decat cele prezentate de manipulatorii de serviciu.
26/07/2010 at 16:06 |
[…] cotei unice de 4%, sau abordari superficiale si inducatoare in eroare (despre care vorbeam aici). Ca sa nu fiu inteles gresit, nu am nimic impotriva niciunei minoritati, nu sunt xenofob si nu […]