Kirghizii s-au lecuit, noi?

Referendumul din Kirghizia, republica parlamentara vs. republica prezidentiala


Nu prea ma interesa pana acum ce se intampla in tarile acelea indepartate de dincolo de Marea Caspica. Asta pana am citit o postare foarte interesanta la Lilick, cand am realizat ca si acolo se intampla lucruri din care avem de invatat, si evenimente care confirma argumentele mele pentru o republica parlamentara. Iata mai intai un fragment din postarea lui Lilick :

In urma referendumului constitutional care a avut loc pe 27 iunie, kirghizii au reusit in sfarsit sa se scuture de tatuci, coruptie si nepotism. 90% din cei aproape 70% prezenti la urne au votat pentru republica parlamentara. Gest salutat de Statele Unite ale Americii (republica prezidentiala!), Organizatia Natiunilor Unite, Uniunea Europeana sau Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE).

Noua constitutie va reduce considerabil puterile prezidentiale, prima miscare de acest gen din Asia Centrala, o regiune cunoscuta pentru presedintii autocrate. Alegatorii au ales sa puna punct unei epoci in care autoritatea aflata in mana unei familii fusese o regula, indiferent daca familia s-a numit Akaiev sau Bakiev.

Singurii care si-au exprimat ingrijorarea dupa acest referendum au fost rusii, prin vocea presedintelui Medvedev, care a declarat ca republica prezidentiala aduce intotdeauna mai multa stabilitate. :-D Ce stabilitate au avut kirghizii, mai ales in ultimii cinci ani, cu doua revolutii, se stie prea bine.

Amuzant e insa cat de asemanatoare e intr-un fel situatia lor cu a noastra. Pana la un punct. In urma cu cinci ani, Kurmanbek Bakiev, cel care a fost alungat anul acesta de la sefia Kirgistanului, se afla el insusi in fruntea unui grup de protestatari care acuzau puterea de la acea vreme de abuz de putere si coruptie.

Ajuns in fruntea republicii, Bakiev s-a dovedit a fi tot un dictator, care si-a instalat familia si gasca in cele mai importante functii in stat. Parlamentul devenise inca din 2005 unicameral, cu doar 75 de deputati, iar votul era cum altfel decat… uninominal. Reteta unei dictaturi de succes care, sigur, va este cunoscuta .”

Intr-adevar istoria recenta a Kirghiziei este foarte edificatoare. In ultimii 15 ani acolo au fost puse in practica cam toate modificarile constitutionale pe care PD-ul doreste sa le implementeze in Romania. S-a pornit cu o republica prezidiala si un parlament bicameral uninominal (inca re presedintele avea oricum majoritate absoluta). Asta insa nu a fost de ajuns. Dupa un referendum cu o campanie electorala a carei sloganuri ar putea sa ne sune cunoscute,  a avut loc trecerea la unicameralism si reducerea drastica a numarului de parlamentari. Dupa o mica revolutie in 2005 (Revolutia Lalelelor) noul presedinte, cu toate ca promisese o republica parlamentara, s-a repezit sa extinda si mai mult puterile prezidentiale, prin numirea ministrilor si judecatorilor si dreptul de a dizolva parlamentul. Parlament ales uninominal majoritar in care oricum partidul prezidential cu 47% din voturi detinea 78% din mandate.

Rezultatul: doi presedinti dictatori, patroni pe un sistem clientelar corupt, nepotism, absenta unui stat de drept, alegeri falsificate, nepotism (doi dintre copiii fostului presedinte sunt parlamentari), tot tacamul deci. Si doua revolutii in decurs de 5 ani.

Se confirma deci faptul ca intr-o tara fara traditie si institutii democratice republica prezidentiala combinata cu votul uninominal majoritar duce la dictatura personala a unei persoane sau a unui clan. Care reverseaza procesul democratic dar si dezvoltarea economica a unei tari, si care poate fi inlaturata cam doar prin revolutie si alugarea dictatorului.

Dupa aceste experiente kirghizii s-au lecuit. Chiar daca sustinatorii tatucului alungat au recurs la o diversiune criminala (progrom si genocid impotriva unei minoritati etnice) pentru a tulbura procesul electoral, kirghizii au votat in proportie de 90% pentru o republica parlamentara. Guvernul interimar va elabora o noua constitutie, care va reduce drastic puterile presedintelui, o premiera in zona Asiei Centrale unde presedintii autocrati sunt o notorietate.

Cum mentiona si Lilick, rezultatul referendumului din Kirghizstan a fost salutat de Ban-Ki-Moon, secretarul general al ONU,  de Departamentul de Stat de la Washington, de OSCE, de Uniunea Euroepena prin vocea comisarei pentru afaceri externe Lady Ashton, de Ministrul de Externe german Westerwelle, si asa mai departe.

Singurii nemultumiti au fost rusii, mai bine zis presedintele rus Medwedew. Acesta a declarat: “Nu prea inteleg cum ar putea fnctiona o republica parlamentara in Kirghizia. Nu va duce asta la un lant fara sfarsit de probleme, la modificari in parlament care sa permita unor grupari politice sa ajunga la putere, la alternanta la putere si poate in final la venirea unor extremisti la putere?” Kirghizia are nevoie de un guvern puternic si de stabilitate a conchis Medwedew.

Cred ca si Lukasenko din Bielorusia e de acord cu presedintele rus, dar nu suna cunoscut? Nu stiu unde dar am mai auzit asemenea argumente…

One Response to “Kirghizii s-au lecuit, noi?”

  1. Pana si in Kenya se poate… « transildania Says:

    […] kirghizi s-au desteptat pana si kenyenii, asa ca parafrazand-o pe Theodora as zice: “Hai ca se […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: