Electorale GB-RO 2 – Votul tactic

In aceasta postare vreau sa ma refer doar la un singur aspect al sistemului electoral uninominal majoritar, insa unul edificator: votul tactic. Ce este votul tactic, care este amploarea sa si de ce este o dovada de netagaduit pentru falimentul votului uninominal majoritar?

Ce este votul tactic?

Votul tactic este partenerul nedespartit al votului uninominal majoritar. A vota tactic inseamna pentru un alegator rational, a fi nevoit, obligat, constrans de catre sistemul electoral uninominal a vota alt partid si alt candidat decat cel preferat. In asemenea circumstante votul tactic este un vot rational, in acelasi timp constituie  o pervertire impusa a votului, avand in vedere ca alegatorul este obligat sa voteze alt partid si alt candidat decat cel care crede el ca l-ar reprezenta cel mai bine. Votul tactic apare si la noi in alegerile uninominale majoritare pentru desemnarea primarilor sau al presedintelui. Ana Blandiana, a fost nevoita in 2000 sa voteze intr-un fel cum nu si-ar fi inchipuit niciodata: pe Ion Iliescu ca sa nu castige Vadim. In 2004 foarte multi liberali si independenti au votat tactic Basescu, nu pentru ca ar fi fost candidatul perfect, ci doar pentru ca guvernarea PSD sa nu se prelungeasca. In2009 foarte multi liberali au votat tactic pentru Geoana, nu pentru ca le-ar fi placut Geoana , ci pentru ca in primul rand nu-si doreau  Exista insa o mare diferenta intre acest tip de vot tactic si cel care acompaniaza alagerile parlamentare din Marea Britanie: daca pentru alegerea unei singure persoane (presedinte sau primar) votul tactic este inevitabil, in schimb in ce priveste alegerea unui parlament votul tactic nu ar fi necesar daca sistemul electoral ar fi unul inteligent si modern, si nu aberantul sistem uninominal majoritar.

Amploarea votului tactic la alegerile parlamentare din Marea Britanie

Amploarea votului tactic atinge dimensiuni extraordinare. Am aratat in postarea mea anterioara ca votul a peste 60% dintre alegatori nu are nici o legatura directa cu raportul de forte din parlament, prcatic voturile lor sunt degeaba. Atunci tot mai multi alegatori incep sa se intrebe daca nu cimva votand altfel decat partidul politica si candidatul preferat pot influenta cumva compozitia parlamentului si raportului. Si intr-adevar procedand astfel pot misca ceva.

Potrivit acestui sondaj publicat in revista The Economist, 40% dintre cei chestionati considera optiunea votului tactic. 40% este o cifra enorma, daca ar vota ei acelasi partid, acel partid ar avea o majoritate. Cum se explica acest procent de 40% (si ar putea fi chiar mai multi)? De exemplu conservatorii din colegii pe care conservatorii nu au sanse de castig sunt obligati sa voteze liberal pentru a reduce sansele laburistilor de a castiga o majoritate. Invers, laburistii in colegiile unde nu au nici o sansa de izbanda, sunt practic obligati sa voteze liberalii pentru a reduce numarul parlamentarilor conservatori. Insa nicidecum liberalii profita de votul tactic, din contra ei sunt cei mai prejudicati de sistemul electoral. Pentru ca in mult mai multe circumscriptii liberalii nu au nici o sansa sa castige. Atunci si ei sunt nevoiti sa voteze tactic pentru conservatori sau pentru laburisti dupa caz. Inca mult mai constransi sa voteze tactic sunt sustinatorii altor partide, UKIP, Verzii, partidele regionale. Ei sunt constienti ca nu au nici o sansa sa castige mai mult decat o mana de colegii. Atunci toti ceilalti sunt si nevoieti sa voteze tactic pentru ca votul lor sa conteze in vre-un fel.

Alt indicator excelent al amplorii votului tactic este o comparatie intre votul pentru parlamentul ales uninominal si pentru europarlamentare care se desfasoara in sistem proportional.

Implicatiile votului tactic

Unul dintre pseudo-argumentele cele mai des intalnite (in Romania, pentru ca altundeva nu am auzit un asemenea argument) in favoarea votului uninominal majoritar este ca acest sistem ar fi cel mai legitim si democratic, caci alegatorii aleg un candidat, cel mai bun si capabil, si ca doar candidatul ales cu o majoritate uninominala (si nu pe liste sau altfel) ar reprezenta vointa alegatorului. Las la o parte acum alte aspecte cum ar fi ca nominalizarea candidatului o face doar partidul. Daca insa 40% dintre alegatori sunt obligati de  sistemul electoral sa voteze chiar alt partid (si candidat) decat cel pe care il prefera acest fapt demonteaza singur falsitatea pseudo-argumentului mentionat mai sus, Si ca sa fie foarte clar: in Marea Britanie dupa secole de uninominal nimeni nu voteaza candidatul in sine, ci partidul si programul politic sustinut de catre acel candidat si partid.

Implicatiile votului tactic merg insa mult mai departe. Pentru a scapa de votul uninominal si de votul tactic este nevoie in mod doar aparent paradoxal de si mai mult vot tactic.  Votul uninominal este foarte greu de inlaturat pentru ca nici un partid care primeste pe tava o majoritate absoluta cu toate ca este votat decatre o inoritate nu va schimba acest sistem. Conservatorii nu au propus niciodata modificarea sistemului de vot. Laburistii cu toate ca au declarat in cateva randuri ca il vor modifica, cat timp au fost la putere nu au facut nimic in acest sens. Atunci din nou singura forta politica care poate impune o reforma arhinecesara raman liberalii. Pentru ca ei sa poata avea un cuvant de spus este nevoie de un parlament fara majoritate artificala pentru un singur partid, un asa numit hung parliament. Pentru a incuraja un hung parliament in premiera s-au nascut cateva campanii si site-uri speciale, care inurajeaza votul tactic acum, din intentia de  a scapa in sfarsit si pe veci de votul uninominal si votul tactic. Una dintre aceste campanii este sustinuta de site-ul hange-em.com. Este un joc de cuvinte, care porneste de la hung parliament, si foloseste verbul hang, care are si seminificatia de atarnat, spanzurat. Site-ul respectiv da recomandari pentru vot tactic, si anume pentru fiecare dintre cele peste 600 de circumscriptii in parte, care partid si candidat ar trebui votat pentru ca nimeni sa nu castige o majoritate artificiala, si o reforma a sistemului electoral sa fie posibila. “The idea is simple. Hang ’em is a way to join together across the country to vote for candidates who will hang parliament. We have got to renew democracy in Britain. They won’t, so hang ’em until they do.” este lozinca lor.