Consultari, consilieri si o dezinformare ordinara

Sincer, m-am cam plictisit de scris pe tema reformei constitutionale. Ma oboseste foarte mult modul superficial in care este tratat un subiect foarte important, si falsele argumentatii pe care le intalnesc la tot pasul. Presedintele prerogative constutitutionale inexistente si rastalmaceste Constitutia. Spune ca va apara vointa romanilor si suveranitatea poporului exprimata prin referendum, si incearca sa construiasca din Constitutie in mod fals un caracater obligatoriu al referendumului (mai bine zis “plebicist”-ului) din noiembrie. Cristian Preda, pe langa niste propuneri utile, face si unele care se bat cap in cap. Si creaza un fals argument pentru republica “semi-prezidentiala”, anume ca este nevoie de un presedinte care sa dizolve parlamentul in situatii criza, de parca parlamentul nu se poate dizolva si singur, sau la vointa primului ministru intr-o republica parlamentara. Mai mult creaza impresia ca Romania nu ar avea deja un sistem mult mai semi-prezidential decat cel francez. In Franta nici un presedinte nu a desemnat prim-ministru pe altcineva decat cel care avea majoritatea in parlament, sau nu a refuzat primului ministru o nominalizare de ministru.

Toate acestea insa palesc fata de culmea si superlativul manipularii si dezinformarii practicata de consilierul prezidential Catalin Avramescu.  Am avut dizgratia sa gasesc si sa citesc in ultimele zile cateva articole ale acestui consilier publicate in Bursa. Ce pot sa spun este ca nu am vazut exemplu mai cras de minciuna de distorsionare si de intoarcere pe dos a adevarului. Poti sa fi adeptul unui sistem prezidential, asta e okay atata vreme cat o faci din convingere si aducand argumente valabile. Poti sa fi prost informat, dar in cazul unui profesor universitar nu cred ca se pune problema. Inadmisibil este insa sa construiesti, argumente nici nu se pot numi, motive false, si inventate, opusul realitatii.

In acest articol din Bursa autorul face o pledoarie, cea mai nerusinata,  impotriva sistemului parlamentar. Sub titlul “Pericolele parlamentarismului” tezele sale suna asa:

Mai grav e altceva. Istoria Europei – aceea reală, nu aceea imaginată de politruci – ne arată că nu prezidenţialismul ci, dimpotrivă, parlamentarismul este preludiul dictaturii şi totalitarismului.
Luaţi cazul domnului Benito Mussolini, lider al Partidului Naţional Fascist, care obţinuse mai puţin de 10% din locurile din Parlament la alegerile din Mai 1922. Reprezentarea proporţională face însă minuni, iar Mussolini e chemat, legal, să alcătuiască Guvernul, pe 28 Octombrie 1922. Cabinetul pe care Prim-ministrul Mussolini îl conducea era unul de coaliţie, care îi mai cuprindea pe liberali şi pe naţionalişti.
Un alt Prim-ministru celebru în istoria europeană: Adolf Hitler. El conduce, din 30 Ianuarie 1933, un cabinet minoritar, susţinut de nici 40% din Parlament.
Mai doriţi exemple de Prim-miniştri care şi-au târât ţara în abisurile infamiei? Mareşalul Pétain, al cărui nume e sinonim cu colaboraţionismul, e numit şeful Guvernului, la 16 Iunie 1940, funcţie din care livrează Franţa germanilor. Succesorul său pe scaunul de Prim-ministru, Laval, sfârşeşte în 1945, în faţa plutonului de execuţie, condamnat pentru înaltă trădare.
De pe listă nu pot lipsi: Salazar (Prim-ministru şi dictator al Portugaliei între 1932 şi 1968), Vidkun Quisling (Prim-ministru al Norvegiei între 1942 şi 1945, executat pentru înaltă trădare), Bettino Craxi (Prim-ministru al Italiei între 1983 şi 1987, fuge de justiţie unde fusese inculpat pentru corupţie şi legături cu Mafia), şi Engelbert Dollfuss (Prim-ministru al Austriei între 1932 şi 1934, promotorul “austro-fascismului”).
Ce ne arată aceste exemple? Ele ne arată că alunecarea spre totalitarism şi autoritarism a fost efectuată adesea cu mijloacele parlamentarismului. Că lideri abuzivi s-au menţinut la putere cu mijloacele parlamentarismului. Mai grav, însă, ne arată cât de fragil a fost, în perspectivă istorică, parlamentarismul european….

Esenta parlamentarismului de la care autorul face abstractie in mod intentionat este alegerea primului ministru de catre o majoritate parlamentara rezultata in urma unor alegeri libere;  posibilitatea ca primul ministru sa-si piarda functia in urma unor noi alegeri sau prin motiune de cenzura, si imposibilitatea primului ministru de a desfiinta prin metode legale sistemul democratic. In nici un sistem parlamentar un presedinte sau sef de stat (monarh) nu poate numi prim ministru pe cineva fara sustinere parlamentara.

Niciunul dintre exemplele lui Avramescu nu are legatura cu parlamentarismul! Sa le luam pe rand:

1. Mussolini, cum a ajuns el la putere? Mussolini era liderul unor grupari paramililtare, teroriste s-ar putea spune, care nesanctionate de politie sau justitie terorizau prin violenta, distrugere si asasinate adversarii politici, si cucereau prin forta intregi orase. Fara a avea o sustinere parlamentara el a intrat in gratia unor cercuri de influenta din jurul regelui Italiei. Pentru a ajunge la putere si-a pus armata paramilitara sa marsaluiasca spre Roma, el asteptand la Milano. In fata marsului fascist catre Roma prim ministrul liberal de atunci, Facta, incercand sa apere ordinea si constitutia, a cerut regelui sa impuna starea de asediu, si avea sprijinul armatei pentru a suprima fascistii. Regele insa a refuzat impunerea starii de asediu, l-a demis pe Facta si l-a numit pe Mussolini prim ministru. Mussolini a ajuns deci prim ministru nu datorita parlamentarismului (inexistent oricum atunci in Italia), ci din cauza absentei lui. A fost numit de seful statului cu atributii echivalente celor prezidentialiste, si sistemul proportional nu a avut niciun rol in numirea sa. Dupa ce a ajuns prim ministru foarte repede Mussolini schimbat -ce oare- sistemul electoral, asigurand partidului clasat pe primul loc o majoritate de doua treimi in parlament. Dupa ce a distrus libertatile civice, libertatea presei si au mai murit asasinati cativa din liderii opozitiei, Mussolini a interzis toate partidele in afara partidului fascist.

2. Hitler.  Cel care conduce un cabinet minoritar, cum a ajuns insa in functia de cancelar? Sistemul german interbelic a fost unul semi-prezidential, foarte asemanator cu unul mai contemporan. Seful guvernului era numit de presedinte, si chiar daca nu dispunea de o majoritate parlamentara putea legifera prin ordonante de urgenta. Presedinte era maresalul Hindenburg, nu tocmai un democrat, dar care a fost sprijinit de toate partidele democratice ca Hitler sa nu ajunga presedinte. Influentat de cercuri de influenta, patroni de mari firme, Hindenburg, presedintele l-a numit in cele din urma pe Hitler cancelar, cu toate ca in acel moment nazistii aveau 33% in parlament, si toate partidele democratice la un loc mult mai mult. Dupa asta Hitler a terminat constitutia democratica (semi-prezidentiala nu parlamentara!) in mod neconstitutional. Pentru a obtine doua treimi in parlament a impiedicat fizic (arestare), si cu concursul ilegal al institutiilor statului, prezenta parlamentarilor opozitiei in parlament.

3. Petain, care conform lui Avramescu a livrat Franta germanilor. Petain, un militar, a fost numit prim-ministru de catre presedintele Lebrun, dar asta dupa ce Franta era deja infranta de catre Hitler, cel numit tot de un presedinte. Nu a castigat nici o alegere parlamentara. Si el s-a facut in cele din urma sef de stat si l-a numit prim-ministru pe Laval, dar oricum nu guvernau decat o jumatate din Franta, ca marionete a lui Hitler. De parlamentarism nu poate fi vorba.

4. Salazar portughezul. Ce e mai infam, sa-i aduci pe Mussolini, Hitler si Petain ca martori ai acuzarii perlamentarismului sau pe Salazar? Salazar a fost numit prim ministru direct de catre un dictator militar Antonio de Fragosa Carmona, un pucist care a inlocuit democratia cu o dictatura militara.

5. Quisling norvegianul. Daca ati crezut ca supralicitarea exemplelor anterioare este imposibila, ei bine atunci v-ati inselat inca odata. Quisling era liderul unui partid fascist norvegian care nu a intrat niciodata in parlament. Dupa ocuparea Norvegiei de catre germania nazista aceasta a fost guvernata de catre un german, comisarul lui Hitler Terboven. Terboven, dupa ce a desfiintat toate partidele politice, si a confiscat toate bunurile lor, dupa ce a introdus pedeapsa cu moarte pentru raspandirea informatiilor care ar putea ajuta inamicul, si dupa ce a confiscat toate aparatele de radio pe tot teritoriul Norvegiei (!!!), l-a numit dupa doi ani de ocupatie prim ministru pe Quisling. De prisos a spune ca guvernul legitim al Norvegiei se afla in exil la Londra. “ Sunt cazuri, cum ar fi acela al Marii Britanii, unde parlamentarismul a fost un succes la scara istoriei. Dar acestea par excepţiile.” (Avramescu dixit) Quisling desigur probabil ca facea parte nu din exceptia de succes a parlamentarismului ci din regula ei…

6. Craxi. A fost un prim ministru corupt al Italiei timp de patru ani. Nu inteleg ce cauta in aceasta lista, nu a introdus dictatura sau totalitarismul in Italia. A pierdut puterea prin metode democratice, si de atunci a fost atat de urmarit de justitie incat a luat calea exilului si a murit in Tunisia.

7. Dollfuss. Dollfuss a ajuns prim-ministru sustinut la limita de o majoritate parlamentara. Dupa ce a ajuns la putere insa a desfiintat in mod neconstitutional si ilegal  Parlamentul si Curtea Constitutionala. Presedintele de atunci Miklas i-a permis sa faca asta neexercitand atributiile sale constitutionale, de garant al Constitutiei.

Cu toate ca as mai avea chef sa leg cateva epitete de ceea ce am vazut este de prisos. Ce mi se pare mai important este insa urmatoarea chestiune. Intr-o tara normala (fie ea parlamentara sau prezidentiala) cine ar scrie asa ceva a doua zi si-ar da demisia. Iar daca nu si-ar da-o, a treia zi ar fi dat afara, din toate functiile publice, si mai ales ca profesor universitar. Chiar e profesor univeritar? Cum a ajuns? Cum de mai e?

PS1: pentru ca s-a vorbit atata despre ziua maghiarilor de pretutindeni: le urez tuturor maghiarilor La Multi Ani! Nu chiar tuturor, acelor 1% care sunt sovini nu, dar ei sunt o foarte mica minoritate, dar cu amplificatoare foarte mari.  Merita infinit mai mult amplificat mesajul lui Tihi Czika, un cetatean roman de etnie si limba materna maghiara.

PS2: daca va e lehamite de politica sau de diversiuni nationaliste va recomand literatura: “Mirozna vaduvei vopsite” si blogul lui Vania.

24 Responses to “Consultari, consilieri si o dezinformare ordinara”

  1. Micawber Says:

    Ca sa se intample ce ar fi normal sa se petreaca (adica Avramescu sa fie sanctionat de sistemul caruia ii apartine, i.e. Academia) ar trebui ca cei ce alcatuiesc acest sistem sa fie ei insisi – in majoritate semnificativa – profesionisti onorabili si onesti. Ceea ce, tinand seama de degradarea sietemului nostru academic, nu prea e cazul (o colega ilustra a lui Avramescu, E. Udrea, preda parca geopolitica, nu?). De asemenea, nu exclud nici ca multi din putinii specialisti autentici sa fie timorati de inaltimea postului unde e cocotat Avramescu etc.

    Pe scurt, cei carora le-ar reveni – intr-o societate normala – misiunea de a-l pune la punct pe impostor (sau manipulator, cam tot pe acolo) au sa cam taca adanc.

    • transildania Says:

      Daca e asa, atunci inainte de o rreforma constitutionala ar fi necesara o reforma a invatamantului superior, insa una cu totul diferita de cele de pana acum, care au permis aceasta situatie.
      Si in nici un caz unul ca Avramescu nu ar trebui sa aiba vre-un cuvant de spus in ce priveste Constitutia sau in educatia studentilor. Ma gandesc oare ce cursuri o fi tinut la facultate?

  2. Man at (net)work Says:

    Link-ul către articolul lui Avramescu din Bursa este greşit.

  3. Chat Noir Says:

    Oportună și documentată “execuția” lui Avramescu.🙂 De acord cu tot ceea ce ai scris.

  4. Hendrix Says:

    Frumoasa postare, corecta si documentata excelent. Am citit cu cea mai mare placere argumentele tale care zdrobeau tampeniile spuse de dementul avramescu. Am aflat si lucruri noi, ca de pilda cazurile unora ca Salazar, Quisling sau Dolfuss. Te-ai documentat foarte bine si apreciez efortul tau.
    Intrebare: MERITA? Nu vreau sa spun ca nu merita efortul sa arati ce tampenie scoate pe gura dementul asta de avramescu. Ai perfecta dreptate! Dar nu merita sa iei in serios toate tampeniile spuse de individul asta. Tu iti dai seama unde am ajunge daca am comenta toate tampeniile scoase pe gusha de un dement ca avramescu? De un dement ca wc tudor? Sau unii ca TRU ori hoare precum Pora sau Mihaes? De asta spuneam ca nu merita efortul…
    Stii ceva? Cand un individ ca dementul de avramescu ajunge sa spuna ca N-AVEM NEVOIE DE PARTIDE, N-AVEM NEVOIE DE PARLAMENT eu unul nu-l mai bag in seama. Stiai aceste declaratii ale lui? Toate sunt declaratii care lovesc in DEMOCRATIE. Asa cum loveste si wc tudor de 20 de ani!
    Solutia? Trebuie ignorati. Ar putea reprezenta un PERICOL pentru democratie doar daca multi oameni ar gandi in halul asta. Eu cred ca inca n-am ajuns acolo, chit ca ba-secu si ciracii sai fac toate eforturile in acest sens. In speranta ca am fost bine inteles, iti urez toate cele bune!

    • Lilick Says:

      Ba trebuie sa aratam ce impostori ne conduc. Daca nu ar fi seful cancelariei prezidentiale poate nu ar trebui bagat in seama. Dar asa.. e foarte necesar. Acum e vorba de Constitutie. Lumea trebuie sa stie ce impostori au de gand sa “lucreze” pentru schimbarea Constitutiei actuale.

      • Hendrix Says:

        Acest avramescu este un dement notoriu! Si pe blogul tau ai luat des atitudine. Bravo! Stii ca te sustin, inclusiv prin comentariile mele pe blogul tau. Spuneam doar ca n-ar trebui sa intervenim la toate tampeniile dementului. Caci, daca ar fi asa, ar trebui sa ne luam cu mainile de cap la fiecare articol scris de dement in Bursa, intelegi?
        Uite, presa face de multe ori greseala sa atace orice nazbatie basesciana, orice aiureala. Intrebare: face bine presa? Eu zic ca nu! Este si asta un mijloc de a te afla in centrul atentiei. Tu nu vezi ca exista indivizi care nu vor decat sa se bage singuri in seama? Cam asta este situatia si cu dementul avramescu. El poate chiar asta asteapta, SA FACA VALURI in presa. Si este pacat sa le faceti jocul!

        • Lilick Says:

          @Hendrix

          Avramescu nu este decat o rotita in mecanismul asta care urmareste distrugerea Parlamentului. Insa una importanta. Uita-te si tu ce citat e pe unele bloguri.

    • transildania Says:

      Merci. Da, stiam si de alte texte ale lui. Si intr-adevar e o munca destul de obositoare si enervanta sa documentezi si sa combati punct cu punct minciunile ticaloase pe care le raspandeste. Practic textele lui contin manipulari atat de multe si intr-o forma atat de concentrate, incat ai nevoie de un text de trei ori mai lung pentru a le scoate pe toate in evidenta.
      Eu zic ca merita, stii de ce? Pentru ca atat timp cat un cititor care nu stia aceste lucruri, si ratacit din intamplare le afla aici sau pe alte bloguri, atata timp manipularea sa va fi mai putin efectiva. Poate vor citi si posibili viitori studenti de-ai sai. Si cum spunea si Lilick, daca nu ar fi consilier prezidential ar trebui ignorat. Insa fiind si consilier prezidential e cu totul altceva.

      • Hendrix Says:

        Daca vei lua la puricat toate articolele publicate de dement nu cred ca vei gasi unul care sa nu contina gogomanii, atacuri ingrozitoare impotriva democratiei! Tu chiar crezi ca individul este NEBUN? Eu unul cred doar ca raspandeste inadins idei PERICULOASE, idei in care crede eventual si un ticalos ca ba-secu, care n-are nimic in comun cu democratia. Cat vei rezista in actiunea de a demonta ,,punct cu punct” aberatiile sale? As mai zice ca tocmai astfel iese si el in evidenta, fiind in centrul atentiei!
        Stii tampeniile nationaliste, xenofobe aruncate pe piata de wc tudor? Timp de 20 de ani a porcait tot ce era de porcait! Rolul sau era de a lovi murdar pe cei care erau impotriva fesenistilor, de a-i injura scabros, de a le confectiona securistic tot felul de acuzatii abracadabrante. Singura solutie in cazul lui era de a fi IGNORAT!
        Lilick imi aducea contraargumentul ca dementul este consilier prezidential si ca trebuie amendat. Da, corect! Dar cand vezi ca tipul scrie permanent PROVOCATOR, cand permanent INCITA te poti gandi: omul asta nu cumva este programat sa faca asta in mod deliberat? Daca gandim asa, eu zic ca nu facem decat sa promovam ideile sale PERICULOASE. Iar scopul sau tocmai asta este, sa se faca cat mai mult tapaj in jurul sau. De asta te intrebam daca MERITA sa-l bagam in seama pe dement, intelegi?

        • transildania Says:

          poate ca nu merita, decat din cand in cand. Este adevarat ca e un provocator, iar provocatorul are ca scop sa provoace un raspuns, si in genereal provocatorilor li se raspunde cel mai bine prin lipsa raspunsului. Totusi atunci cand spurca in mod flagrant adevarul ar trebui si pus la punct.

  5. Shadow Says:

    @Transildania

    Chapeau bas si nu mai am alte cuvinte. L-ai despicat pe “pseudo intelectualul” avramescu prin prisma fals argumentatiei sale. As spune ca tu ai mult mai multe merite ca “profesor universitar” (cu toate ca nu esti) in comparatie cu avramescu.

  6. victorionescu Says:

    http://victorionescu.wordpress.com/2010/03/16/discutii-despre-o-noua-constitutie/

  7. Lilick Says:

    http://www.antena3.ro/stiri/politica/onofrei-punem-chestorul-sa-l-scoata-pe-geoana-din-sala-o-sa-ajungem-ca-in-taiwan_94721.html

    E clar ca se incearca cucerirea si subminarea Parlamentului pe orice cale.

    • Hendrix Says:

      Abracadabranta gandirea acestui pulifrici portocaliu! Eu unul nu sunt impresionat de primitivismul lui. Si nici liberalii sau pesedistii. Se va repeta la indigo scena de saptamana trecuta, eu asa zic.

    • transildania Says:

      Stii ca citind putin despre Dollfuss, cum a anihilat democratia in austria am gasit niste paralele izbitoare cu “scandalul” de la Senat? Dollfuss s-a folosit de un pretext, si anume demisia presedintelui parlamentului. Acesta comise ceva neregula si si-a dat demisia (nu vreau sa spun prin asta ca geoana a comis vreo neregula). Dupa demisia presedintelui parlamentului in mod normal la urmatoarea sedinta trebuia ales alt presedinte al parlamentului. Insa oamenii lui Dollfuss pur si simplu nu s-au mai prezentat in parlament, si nu au mai facut nimic ca acesta sa aiba din nou un presedinte care sa conduca sedintele. Presedintele Austriei ar fi trebuit sa-l oblige sa faca acest lucru, si ar fi trebuit sa convoace noi alegeri parlamentare, si nu a facut-o.
      La fel in Cazul Curtii Constitutionale Dollfuss pur si simplu nu a mai numit judecatori, cand mandatul altora expira. Iarasi presedintele statului ar fi trebuit sa intervina si sa asigure guvernarea legala si nu a facut-o.

  8. sandi Says:

    Ideologic, Avramescu e un fascist, un antidemocrat calificat.
    Medical, e un psihopat dovedit. Stiu de la coleg de-al sau de facultate ca a fostb internat cu multi ani in urma pentru schizofrenie. Asta explica multe, intrebarea e de ce asemenea oameni nefericiti umbla liberi, predau la universitati si ajung consilieri prezidentiali.

  9. harold solomon Says:

    Confirm si eu, avind ca sursa colegi de-ai sai de an, ca maestrul Avramescu a fost internat inainte de 1989, student la Filosofie-Istorie fiind, la spitalul nr. 9. Nu stiu diagnosticul, dar se pare ca e vorba de o decompensare psihotica, habar n-am daca schizo sau paranoia. Oricum, tipul era un ciudat, nu servea cursuri, era un geniu introvertit, care citea postmodernisti francezi in xerox si se visa un nou Noica. Dupa Revolutie, a devenit bursier profesionist, a stat mai bine un deceniu in strainataturi, intrind abil in sistem, de la Budapesta la Edinburg, de la New York la Amsterdam etc. A reusit performanta sa se certe cu o cucoana extrem de cumsecade, profesoara Rose-Marie Lagrave, director in 1996 al Scolii doctorale francofone de la Bucuresti, pierzind astfel locul pentru masterat la Paris, la EHESS. A compensat financiar mergind la Universitatea Central-Europeana de la Budapesta, pe bani mai multi, la amicul turnator Secu Sorin Antohi. Este genul de autor care cere drept la replica la cronica de carte facuta in marginea cartii lui despre canibalism, terorizindu-si amicii din Romania la telefon cine este persecutorul sau intelectual, baiatul fiind in acea vreme la bursa in Toscana. L-a certat pe Lefter de la Obs. cult. ca nu i-a facut cronica la carte, desi paranoicul nici nu trimisese volumul la redactie…
    Asta e omul, un fascistoid minor, cu accese delirante, dar se pare bine compensat in prezent, care are audienta la un escroc notoriu ca Basescu. E un fel de Arturo Ui a carui ascensiune ar trebui oprita – ca si cea a stapinului sau.

  10. Cum să fabrici o ştire în România… « Dispecer Blogosferă Says:

    […] Flavius, Lilick, Marius, Moş, Nea Costache, Nenea, Octav, Palat, Roxana, Sebra, Simion, Teo, Transildania, Manuel, Vania, […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: