Tema sistemului de vot, complicata dar interesanta, m-a atras dintotdeauna. Este o tema extrem de importanta, pentru ca teoretic prin schimbarea unei legi organice se poate remodela intregul sistem politic, cu repercusiuni majore. In Romania modificarea sistemului electoral se discuta cu o frecventa remarcabila in ultimii ani. Dar cred ca gresesc: nu se discuta, daca s-ar fi discutat si s-ar fi dezbatut ar fi fost bine. Nu am vazut o cantitate mai mare de mituri, minciuni, dezinformare, jumatati de adevar, ignoranta, superficialitate in nicio alta “dezbatere”. Sistemul electoral si schimbarea sa a fost folosita in primul rand ca metoda de santaj murdar politic, argumentele au fost cel putin incomplete. Prezentarea presupuselor avantaje ale sistemului uninominal s-a facut cu argumente de multe ori pretinse, inventate false. Pe de alta parte adevaratele consecinte ale sistemului uninominal majoritar au fost extrem de rar mentionate, si in mare parte trecute sub tacere. Si asta nu de ieri de azi, ci inca dinaintea referendumului pentru uninominal din 2007, in timpul campaniei electorale pentru referendum, inaintea modificarii legii electorale in 2008
Vreau sa scriu putin despre aceste doua aspecte, despre miturile uninominalului, dar si despre adevaratele sale consecinte, si poate ca voi avea nevoie de mai mult decat o singura postare. In acelasi timp vreau sa lansez o provocare, cititorilor care nu sunt de acord cu mine, ca intr-o dezbatere corecta si argumentata sa dovedeasca daca pot, ca nu am dreptate.
Inainte de toate as incepe cu o stire remarcabila foarte recenta, si care a trecut absolut neobservata: premierul britanic Gordon Brown a anuntat ca va face din schimbarea sistemului electoral (uninominal majoritar intr-un singur tur) o tema pentru campania electorala, pentru un vot in Camera Comunelor si pentru un referendum. Este o stire remarcabila pentru ca este prima data cand unul dintre cele doua partide care s-au aflat in ultimele decenii singure la putere din cauza votului uninominal majoritar, propune deschis abandonarea sistemului actual si o dezbatere, chiar ca si tema de campanie electorala si de referendum pentru introducerea unui sistem de vot mai echitabil mai democratic. Desigur alternativa propusa de Brown nu reprezinta decat un mic pas inainte, si nu ar insemna introducerea reprezentarii proportionale in Marea Britanie. Insa avand in vedere rigiditatea la reforma a sistemului uninominal, faptul ca este foarte greu de schimbat odata ce a fost introdus, acest demers reprezinta chiar un pas – exagerat vorbind – “revolutionar” pentru sistemul politic britanic. Si care merge in orice caz catre o “dez-uninominalizare”, catre o mai echitabila si democratica reprezentare a optiunilor alegatorilor in parlament, si catre o corectare a dezavantajelor vadite ale sistemului uninominal.
Scurt istoric si primele mituri
Votul uninominal isi are originea in sistemul traditional de alegere a reprezentatilor in Camera Comunelor din Anglia medievala si dateaza din secolul 13! De acolo a fost preluat si in fostele colonii britanice (SUA, Canada etc.). Despre o adevarata democratie in Marea Britanie se poate vorbi cu foarte mari rezerve incepand cu 1832, cu ceva mai putine incepand din 1884. O prima concluzie: votul uninominal la origine nu a fost conceput sa serveasca alegerii in mod optimal, democratic a reprezentantilor populatiei intr-un parlament al unei democratii constitutionale. Democratia in Marea Britanie, dar si in alte state foste colonii, s-a format multe secole dupa inventarea votului uninominal, si de multe ori in pofida acestui sistem de vot, si cu mari intarzieri datorate acestui sistem de vot (voi reveni si cu amanunte). Sistemul uninominal practicat incepand din evul mediu in Anglia, este un sistem predemocratic, si nedemocratic asa cum a fost aplicat in Marea Britanie pana la primele reforme din secolul 19 (limitarea dreptului de vot).
Cat de uninominal a fost insa la origine uninominalul?
Uninominal inseamna de fapt ca fiecare circumscriptie electorala este reprezentata de un singur parlamentar. Regii Angliei convocau un parlament cand aveau chef, sau mai bine zis cand aveau nevoie, nevoie de bani, si de o schimbare a sistemului de impozitare. Cand convocau un parlament aveau loc alegeri. Insa nu uninominale ci binonimale. “Thus, it became settled practice that each county send two knights of the shire, and that each borough send two burgesses”. Fiecare comitat (rural) alegea si trimitea in parlament doi cavaleri (knights of a shire) iar fiecare oras liber alegea si trimitea in parlament doi cetateni. Cu timpul unele comitate sau orase, a caror populatie si importanta a crescut a primit dreptul de trimite 4 membri in parlament. Inca pe la 1900 majoritatea colegiilor electorale din Anglia erau binominale, si exista atat cat si practic posibilitatea ca ele sa aleaga doi reprezentanti apartinand de partide diferite, rivale, ceea ce ducea la o reprezentare mai corecta a optiunilor politice a votantilor in parlament, si o atenuare a efectelor votului uninominal. Abia in 1950 au fost redesenate colegiile in Marea Britanie si abolite ultimele colegii reprezentate de mai multi parlamentari. Acest sistem sta si astazi la baza alegerii senatorilor din Senatul SUA, cea mai importanta camera a legislativului american. Chiar daca alegerea nu are loc in aceasi zi, ci decalata, fiecare stat american este reprezentat de doi senatori, nu doar unul singur, si multe state sunt reprezentate de senatori de culoare politica opusa, ceea ce invigoreaza competitia politica, si duce la o mai corecta reprezentare decat cea in sistem uninominal. Si ar mai fi de adaugat ca in Senatul american este nevoie de o majoritate de 60 de senatori (nu 51) din 100, pentru a putea promova legislatie sau decizii importante fara a tine cont de opozitie.
transildania 
07/02/2010 at 08:06 |
este o diferenta majora intre ce se intampla, de exemplu, sub henric al VIII-lea si cu totul altceva in vremurile de dupa razboiul civil, nu doar la nivelul puterii parlamentului englez, ci si la nivelul reprezentarii.
bun, dincolo de toate, vad ca tu continui lupta impotriva votului uninominal. in contextul asta, eu nu pot sa nu observ un lucru: un sistem proportional are mai mare sanse sa asigure reprezentativitatea la nivel national, dar la nivelul colegiilor ce reprezentativitate are un ales cu 15% din voturi si clasat al treilea?
adevarul adevarat e ca nu exista sistem electoral perfect. din cauza asta eu sunt adeptul unui sistem uninominal in doua tururi pentru senatori, iar acestia sa fie pur si simplu liantul intre puterea centrala si comunitati, si un sistem proportional deschis pe liste pentru deputati. cu alte cuvinte, senatorii sa fie reprezentativi la nivel local, iar deputatii la nivel national. a, inca ceva: alegeri partiale (mandat de 4 ani la senatori cu schimbarea unei jumatati odata la doi ani, mandat de 6 ani la deputati cu schimbarea unei treimi odata la doi ani). in raspar cu analistii neamului, consider ca scrutinurile dese si decalate fac bine si nu rau democratiei.
07/02/2010 at 09:56 |
@Vali – care-i menirea Parlamentului?
Sa reprezinte interesele locale sau sa faca legi valabile pentru intreaga tara?
Sistemul electoral proportional este un sistem care asigura reprezentativitatea politica a electoratului, iar cel uninominal reprezentativitatea teritoriala si cele doua sunt in contradictie.
Daca parlamentarii legifereaza pentru intreaga tara, atunci reprezentativitatea trebuie sa fie politica si reprezentarea comunitatii locale nu are sens.
Intr-un colegiu, electoratul nu are o singura culoare politica si atunci nu-i normal sa fie reprezentat de un singur candidat care obtine majoritate absoluta pe baza votului negativ acordat adversarului din turul doi.
07/02/2010 at 15:57 |
@Vali Plesca
(“un sistem proportional are mai mare sanse sa asigure reprezentativitatea la nivel national, dar la nivelul colegiilor ce reprezentativitate are un ales cu 15% din voturi si clasat al treilea?”)
Pai aici se face o mare confuzie, si as spune ca se intretine alt mit, foarte daunator, o problema a votului uninominal. Se mai spune si foarte des: parlamentarul trebuie sa se lupte sa aduca bani de la buget pentru colegiul sau, sa rezolve acolo niste asfaltari, canalizari, sa aibe pile la guvern.
Parlamentarul nu este “primarul”! Se face o confuzie enorma intre alesul local si parlamentarul. Parlamentarul nu este nici primarul, nici trimisul primarului in parlament. El nu trebuie sa se ocupe in primul rand de colegiul sau ci are o responsabilitate nationala. Primarul trebuie sa aibe o reprezentativitate cat mai inalta in colegiul, orasul comuna sa si sa se ocupe de ea. Parlamentarul ia deciii la nivel national: buget, taxe, politici fiscale, cod penal, cod de procedura penala,Constitutie, legi electorale, alte legi importante, controlul guvernului si a institutiilor TOATE ASTEA LA NIVEL NATIONAL!
De aceea reprezentativitatea la nivel national este cea relevanta, iar cel care are 15% intr-un colegiu si intra in parlament pe un sistem proportional intra pentru ca la nivel national partidul sau a fost votat intr-un anumit procent de 15%, si pentru ca din alte colegii probabil nu a intrat nimeni din partidul sau. voi mai scrie despre asta.
(“adevarul adevarat e ca nu exista sistem electoral perfect.”).
Nu sunt de acord, exista sisteme electorale care sa combine proportionalitatea cu un grad de uninominalism, pastrand avantajele si eliminad dezavantajele fiecarui sistem. Sunt chiar mai multe variante, nu trebuie sa inventam apa calda. Voi mai scrie si despre asta.
In ce priveste alegeriile dese sunt de acord, fac bine si nu rau. In ce priveste sistemul diferit pentru Camera si Senat sunt de alta parere, si-ti spun de ce: cred ca ar trebui sa fie acelasi sistem, pentru ca in caz contrar se vor face mereu comparatii. Mereu se va trezi cineva sa spuna ca sistemul de la Senat e mai bun decat cel de la Camera, si invers, si altcineva care sa propuna introducerea sistemului de la Senat la camera si invers. Si altii care sa-i injure pe deputati pe nedrept ca listaci etc.
In ce priveste listele deschise sunt de acord.
07/02/2010 at 10:53 |
deceneu, menirea unui parlament democratic este legata de drepturile fundamentale ale cetateanului. cu alte cuvinte, o anumita structura organizationala la nivelul unei democratii, cladita pe partide, alegeri, jocuri politice, separare a puterilor, control reciproc, domnia legii etc., nu are sens decat daca se raporteaza la cetatean. noi, cetatenii, nu cedam drepturile legate de conducerea unei societati unui leviathan, ca la hobbes, ci doar le transmitem, le “imprumutam” reprezentantilor puterii. din aceasta cauza parlamentul trebuie sa aiba reprezentare teritoriala, nu trebuie sa fie rupt de cetatean. repet, nu exista solutii perfecte, dar cea pe care o vad eu imi pare a fi mai apropiata de dezideratele urmarite mai sus. mai mult, daca rupem comunitatea de parlament, ce ne impiedica sa realizam alegeri cu liste nationale, fara nici o diferentiere teritoriala?
dincolo de asta, obiectiile tale legate de votul uninominal in doua tururi sunt valabile si in cazul primarilor. renuntam la ei?
07/02/2010 at 12:52 |
1. Pe ce criterii le “imprumutam reprezentantilor” puteri?
Nu pe baza intentilor privind administrarea intereselor noastre?
Acele intentii sunt politicile si politicile sunt unitare la nivel de partid. Din acest motiv alegerea trebuie sa vizeze partidul, adica sa sa fie politica.
Un individ nu poate face nimic cu un vot impotriva a 300-400 de voturi.
In ideea asta eu sustin ca ar trebui sa alegem partide, si ele sa-si desemneze reprezentantii in Parlament, sa aiba dreptul sa-i schimbe daca nu corespund. Electoratul sa fie reprezentat in Parlament de partide si partidele de parlamentari.
Daca inchei un contract de reprezentare in justitie cu o casa de avocatura, nu stabilesc eu cine sa fie avocatul care sa ma reprezinte.
Casa de avocatura se obliga sa-mi apere interesele si ea stabileste cine sa o/ma reprezinte.
2. Primarul este echivaletul premierului, este ales direct dar poate fi ales de consiliu. Este o metoda discutabila.
La primari exista un singur post si nu ai cum sa respecti reprezentativitatea, dar ea este respectata prin structura consiliului local, care este echivalentul parlamentuli la nivelul localitatilor.
Si daca tot a venit vorba de alegeri locale si Parlamentare, la alegerile locale se voteaza lista de candidati, deci sistemul este proportional.
Poate ar fi fost mai potrivit un sistem uninominal la locale pentru ca norma de reprezentare este mai mica si oamenii dintr-un sat sau dintr-un cartier isi cunosc candidatii si sunt in contact cu ei in fiecare zi, si un sistem proportional la parlamentare pentru ca un parlamentar nu poate intra in contact cu 40.000 sau 70.000 de alegatori, cu atat mai mult cu cat el se afla la Bucuresti 5 zile din 7 si alegatorii sunt in tara.
Repet parlamentarul nu rezolva probleme locale, deci nu are de ce sa ia contact cu alegatorii din judetul x.
07/02/2010 at 16:21 |
@Vali Plesca
Inca o data: reprezentarea teritoriala si reprezentarea proportionala nu se afla in contradictie!! Nu trebuie sa renunti la una ca sa o ai pe cealalta nici invers!
Sunt sisteme inteligente care le combina, nu trebuie inventate.
Chiar in vechiul sistem pe liste repartizarea era facuta la nivel de judet. Si chiar prin absurd daca ar fi sa fie liste nationale, atunci sarcina diferentierii teritoriala cade pe seama partidelor, iar daca un partid ar ignora un judet sau o regiune, si nu ar avea candidati de acolo, ar fi pedepsit la urne, nu si-ar putea permite sa ignore diferentierea teritoriala. Spun asta doar asa, pentru ca nu-mi doresc liste nationale.
As mai adauga insa, ca prefer sa fiu reprezentat de un parlamentar din partidul pe care l-am votat chiar daca e din alt colegiu, decat de parlamentarul ales din colegiul meu pe care insa nu l-am votat!! Nu stiu tu, daca tu votezi partidul x si esti reprezentat de parlamentrul A din partidul y, atunci la ce folos diferentierea teritoriala.
Asta e problema principala: Un singur parlamentar de colegiu nu poate reprezenta optionile majoritatii alegatorilor din colegiu. Nici ales in doua tururi de srutin! Pentru ca la al doilea tur de scrutin o parte din alegatori care au votat in primul tur stau acasa, nemaifiind optiunea lor pe buletinul de vot, iar alta parte voteaza tactic, voteaza pe X ca sa nu iasa Y. Optiunea originala si autentica a votantilor este cea din primul tur de scrutin.
“obiectiile tale legate de votul uninominal in doua tururi sunt valabile si in cazul primarilor. renuntam la ei?”
Din nou confuzia dintre primar si parlamentar! Primarul este echivalentul presedintelui, iar parlamentarul este echivalentul consilierului local!! Obiectiile lui Deceneu sunt valabile in cazul primarilor, dar primarii nu sunt singuri pe lume, ei sunt controlati de Consiliul Local ales proportional.
09/02/2010 at 07:38 |
nu, dragilor, “parlamentarul nu e primarul”, sunt niveluri diferite de reprezentare, sunt atributii si puteri diferite, dar parlamentarul, odata ales, nu se poate izola in turnul de fildes al puterii centrale, unde sa faca doar constitutii, bugete sau mai stiu eu ce. legile pe care le face trebuie sa aiba legatura cu mine, fraierul care l-a votat, ca de asta se cheama democratie. autismul asta politic pe care il promovati voi, rezultat din votul pe liste, duce la imposibilitatea unui minim control asupra parlamentarului din partea cetateanului. se spune ca uninominalul romanesc nu a facut reforma in sistemul politic. nici nu avea cum, atata vreme cat nu e corelat cu mecanismele de control asupra alesilor in timpul mandatului. spre deosebire de voi, care dezapreciati pe unii politicieni, dar ii apreciati pe altii, eu nu am incredere apriori in specia numita “animal politic”. din cauza asta e militez pentru alegeri multiple (de la alegeri primare deschise, pana la alegeri partiale), astfel incat eu, alegatorul, sa pun presiune asupra politicianului, pe oricare palier al puterii, oricand. daca insa s-ar aplica principiile enuntate de voi, “dependenta” politicianului fata de mine ar disparea total, jocul politic nefiind decat unul al politicienilor.
09/02/2010 at 12:57 |
Spune-mi te rog ce control are partidul asupre parlamentarului?
Daca partidul care la propulsat candidat nu are control cum vrei sa aiba cetateanul.
2. De ce trebuie sa am eu control asupra parlamentarului?
T Dumitrescu nu a reusit sa-si promoveze legea pentru care a luptat atatea legislaturi, in final a fost adoptata o lege fara efecte.
Ar fi trebuit sa fie sanctionat el pentru ca nu a reusit cu un vot sa faca ce si-a propus?
Nu dl. activitatea parlamentara este una colectiva si raspundera trebuie sa fie solidara.
Pe noi trebuie sa ne preocupe ce face partidul in ansamblu si nu fiecare parlamentar. E problema partidelor sa-si mobilizeze parlamentarii sa sustina proiecte de legi. Parlamentarii isi trag “seva” – solutile la probleme din partide, si partidele din societate.
Partidele trebuie sa fie incubatoarele de proiecte legislative, nu parlamentarii ca indivizi.
10/02/2010 at 01:23 |
@vali plesca
cred ca interpretezi gresit daca spui ca promovez autismul politic sau un turn de fildes, in care sa se poata retrage parlamentarul. Am propus si mai propun diferite masuri pentru ca acest lucru sa nu se intample, intre care solutii pe care le vezi si tu precum liste deschise, sau chiar reducerea mandatului. Sau o metoda de alegere partiala automata (revalidare, sau eliminare) declansata de jos, dar si daca parlamentarul isi paraseste grupul parlamentar, sau daca implicat in delicte sau fapte de coruptie. Dar si o democratie interna in partide impusa prin constitutie si legea partidelor.
Doar ca toate aceste lucruri nu au de a face cu votul uninominal, sau proportional, sunt masuri necesare in orice sistem de vot. Nu le asigura nici votul uninominal. Si trebuie implementate si in alt sistem de vot.
Si apropos de votul uninominal, nici el nu garanteaza asa cum e el acum o posibilitate de sanctiune democratica, si multi primari corupti sau incompetenti au fost realesi tot uninominal.