In legatura cu a doua parte a referendumului, cel care vizeaza elminarea bicameralismului, s-a vorbit din nou de eficienta. De data asta nu o eficienta financiara, ci o eficienta a procesului legislativ. Pe scurt argumentul suna asa: bicameralismul ar incetini procesul legislativ. Procedura aprobarii legilor, trimiterea lor de la o camera la alta, si la comisiile respective ar fi o metoda greoaie, ineficienta si lenta, o pierdere de timp.
Acest argument mi se pare superficial si gresit din atatea motive incat imi este foarte greu sa sintetizez. Voi incerca totusi:
1. Parlamentul nu este o fabrica, o uzina (de pantofi, televizoare, masini, ce doriti), unde conteaza ca produsul sa fie fabricat cat mai rapid. Cel mai important crtiteriu pentru legi este sa fie bune, inteligente, valabile pentru cat mai mult timp posibil. Expertiza pentru legi bune, inteligente costa timp. Grabirea procesului legislativ duce aproape automat la legi proaste care trebuie mosificate frecvent, si impiedica imbunatatirea si modificarea altor legi care necesita o reforma.
2. Romania dispune deja de cea mai rapida metoda de legiferare (nedemocratica) in comparatie cu toate tarile democratice: ordonanta de urgenta. Daca este vorba de eficienta, <Romania are deja cea mai eficienta constitutie. Intrebarea e doar daca e utila sau nu? Ordonantele de urgenta insa nu sunt deloc o binecuvantare ci un blestem (voi reveni). Sunt cea mai buna dovada, ca legiferarea nu poate fi facuta pe genunchi, in regim de urgenta, fara expertiza Ca legiferarea rapida creaza mult mai multe probleme decat rezolva, si ca este o piedica majora in buna functionare a legilor.
3. Pana acum cativa ani, din lipsa de informatii, eram si eu de parere ca state precum Marea Britanie sau Germania ar putea functiona mai bine intr-un sistem unicameral. Nu mai sunt de aceasi parere avand in vedere unele evenimente mai recente.
Cand s-a introdus insa primul parlament bicameral, si din ce motive? Nu au fost acum 200 de ani englezii, francezii sau americanii. Au fost, cine oare, inventatorii democratiei, atenienii acum 2400 de ani. Dar si ei nu au facut-o de la inceput ci invatand din experiente negative. In primele decenii ale democratiei ateniene legile erau stabilite de catre adunarea generala a cetatenilor. Experienta a dovedit insa ca multe legi sau decizii s-au dovedit a fi proaste. Din diferite motive, urgenta evenimentelor, puterea de convingere a unor demagog, atenienii au luat multe decizii gresite sau pripite.astfel au pierdut intre altele razboiul cu Sparta, si au suferit doua perioade scurte de suprimare a democratiei si de tiranie. invatand din aceasta expereienta in anul 403 i.e n. atenienii au introdus o a doua “camera” in procesul de legiferare, o “a doua” instanta de 1000 de nomotheatai, legislatori, care aveau ca sarcina sa cenzureze propunerile legislative ale adunarii cetatenilor; si au introdus reguli mult mai exigente privind schimbarea legilor.
(In fotografie: legea anti-tiranie ateniana din anul 337 i.e.n.. In partea superioara in dreapta intruchiparea Democratiei, care incoroneaza Demos-ul, cetateanul. In partea inferioara textul legii, care interzicea colaborarea cu cei care incercau inlaturarea democratiei, si care prevedea nepedepsirea ucigasilor de tirani. Sursa foto, si alte detalii: http://www.agathe.gr/democracy/)
transildania 
22/01/2010 at 11:23 |
Din nou argumente, din nou o buna documentare. 🙂
22/01/2010 at 13:57 |
cateva precizari de istorie: in 404, liga de la delos si, implicit, atena, erau invinse de catre sparta, astfel incat in 403 atena nu mai era o democratie, fiind sub ocupatie spartana. mai rau inca, era in una din cele mai crunte perioade, sub oribila tiranie a celor 30 de tirani.
legea antitiranie din 337 a fost o slaba incercare de a rezista impotriva lui filip al ii-lea. in acelasi an, atena devenea provincie a imperiului macedonean.
ps: sunt total de acord cu parlamentul bicameral. chiar traiesc cu impresia ca am argumente mai bune decat ale tale 🙂
22/01/2010 at 22:05 |
-tirania celor 30 nu a durat prea mult, nici macar un an: din 404 pana in primavara lui 403 cand democratia a fost reinstaurata, si tiranii alungati.
-legea antitiranie e in afara contextului (a institutiei nomotetilor, leguitorilor). Am pus poza doar pentru ca este una dintre putinele legi care s-au pastrat batute in piatra intr-o inscriptie. si totusi nu e cea mai irelevanta lege.
– este adevarat ca atena si-a pierdut micul imperiu si puterea politica dupa 400. Si ca democratia ei a fost in mai multe randuri pusa in paranteza de catre ocupatii macedoniene (au fost si stapani macedonieni care nu au inlaturat democratia). Cu exceptia acestor scurte ocupatii democratia a functionat mai departe. In orice caz nimeni din interior nu a mai reusit sa inlature democratia dupa 403.
-ma bucura ca esti de acord cu parlamentul bicameral si ca ai argumente mai bune. cuc at mai multe argumente cu atat mai bine, numai ca trebuie spuse si repetate cat mai des.
24/01/2010 at 19:11 |
Relieful pe care l-ați postat e cel puțin la fel de elocvent ca și textul inscripției. Într-un sens, și Atena practica bicameralismul prin legătura indisolubilă dintre adunare – demos – și sfat, boule. Nici o lege nu putea fi supusă la vot fără avizul favorabil al sfatului, pentru a evita adoptarea în grabă a unor legi care să contrazică legislația în vigoare.
Susțin și eu ideea că, după o scurtă eclipsă chiar la sfîrșitul unui război pierdut catastrofal, atenienii au restaurat democrația, care a funcționat pînă ce regii macedoneni au alterat-o.
26/01/2010 at 02:42 |
Intr-adevar, sa face atata caz de infragerea Atenei de catre spartani, si de tirania celor 30. Insa daca avem in vedere ca tirania nu a durat nici macar un an, daca comparam durata tiraniei celor 30 cu durata unor tiranii din epoca contemporana, Atena are o data in plus castig de cauza.
24/01/2010 at 20:23 |
Buna! Joi, pe 28, organizam un apel simultan pe bloguri: http://nobasescuday.blogspot.com/2010/01/28-ianuarie-joi-apel-simultan-pentru-no.html
26/01/2010 at 02:36 |
particip si eu