Despre reducerea numarului de parlamentari (I)

Chiar daca atentia publica s-a mutat la inceputul anului, temele propuse de presedinte la referendumul organizat in aceasi zi cu primul tur al alegerilor prezidentiale vor ajunge mai devreme sau mai tarziu pe ordinea de zi. La ele vreau sa ma refer in cateva postari.

In opinia mea dublul referendum din 22 noiembrie chiar validat fiind pe hartie de catre prezenta la vot de peste 50% nu este valid. Din mai multe motive. Principalul motiv este ca in ochii mei un referendum nu poate fi valid daca nu este precedat de o dezbatere temeinica si majoritatea votantilor aleg in necunostiinta de cauza. Ori o dezbatere serioasa si temeinica atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ nu a avut loc. Din punct de vedere cantitativ nu a avut loc pentru ca referendumul a fost suprapus cu alegerile prezidentiale, iar temele referendumului au fost in mare parte acoperite de altele, aferente prezidentialelor. Din punct de vedere calitativ nu a avut loc pentru ca argumentele putinilor care au incercat sa dezbata nesuperficial aceasta tema, si care au incercat sa evidentieze dezavantaje si pericolele masurilor propuse, nu au avut nici o sansa sa fie prezente in discutia publica. In nici un caz cu timpi de antena sau resurse de publicitate outdoor sau media egali cu cei/cele la dispozitia presedintelui.

Nu in ultimul rand, trecerea prezentei la vot peste 50% la referendum s-a datorat doar cuplarii sale cu alegerile prezidentiale. Las la o parte pentru moment acest aspect, la fel si discutia in legatura cu inechitatea enorma cand intr-o competitie unul dintre candidati poate propune un referendum concomitent cu alegerile la cae candideaza, si avantajul enorm care decurge de aici. Despre cum ar trebui organizate referendumurile voi scrie ulterior, la fel si despre chestiunea unicameralism vs. bicameralism.

Acum despre reducerea numarului de parlamentari.

Unul dintre argumentele cele mai des intalnite si auzite in legatura cu numarul de parlamentari este urmatorul: Romania are foarte multi parlamentari, 486, raportati la numarul de locuitori. Pentru a exemplifica, se recurge la multe comparatii: germania de exemplu ar avea doar 622 de parlamentari si o populatie de patru ori mai numeroasa. Iar SUA (un argument invocat si de Horia-Roman Patapievici in interviul din La Vanguardia) ar avea doar cu putin mai multi parlamentari decat Romania, 535, la o populatie de 300 de milioane. Pe urma se calculeaza coeficientele de numar de locuitori la un parlamentar etc.

Acest gen de argumentatie face parte din metoda care ar duce la o Constitutie ca si monstrul lui Frankenstein cum spuneam in postarea precedenta. Pentru ca scoate din contextul constitutional un singur detaliu, ignorandu-le pe toate celelalte. Este o operatie cu jumatati de adevar, si pentru mine jumatatile de adevar sunt echivalente cu minciuna sau inducerea in eroare.

In primul rand SUA si Germania sunt Republici Federale, Romania nu.

– In SUA, 49 dintre cele 50 de state (ignorand alte teritorii sub suveranitatea SUA) au parlamentele lor bicamerale la nivel statal. In aceste 99 de parlamente statale  (State Legislature) nu mai putin de 7403 alti parlamentari platiti de contribuabilul american isi indeplinesc obligatiile. Numarul total al parlamentarilor din SUA este deci de aproape 8 mii  (7938).

– Germania de asemenea este o Republica Federala, fiind compusa din 16 Landuri. Guvernul fiecarui Land este desemnat si controlat de catre un parlament regional. In parlamentele regionale din Germania activeaza 1859 de parlamentari, numarul total al parlamentarilor ridicandu-se la 2550.

– Spania, la fel un stat federal, este alcatuita din Comunitati Autonome cu diferite grade de autonomie. In parlamentele autonome ale comunitatilor autonome sunt 1206 de parlamentari, care decid guvernul si legile comunitatilor respective. Numarul total al parlamentarilor spanioli se ridica la 1830.

– Elvetia si Austria, sunt si ele state federale, cu toate ca au mult sub jumatate din numarul locuitorilor Romaniei. Austria isi permite 693 de parlamentari iar Elvetia 2874.

– Dar ca sa nu folosesc doar exemple din republici federale sa vorbesc si de Franta. Cu toate ca nu este un stat federal, in Franta se practica o descentralizare mult mai avansata decat presupun multi. Intre organizarea administrativa centrala, si cea a departamentelor se afla regiunile, 26 la numar, Ile de France, Alsacia, Lorena, Corsica, Provence, etc. etc. Guvernele regionale sunt controlate si stabilite de catre consiliile regionale, in care lucreaza in total alti 1879 parlamentari, numarul total al acestora la nivelul Frantei ridicandu-se la 2799.

11 Responses to “Despre reducerea numarului de parlamentari (I)”

  1. vali plesca Says:

    reducerea numarului de parlamentari in romania nu e necesara prin comparatie cu alte tari, ci, pur si simplu, datorita unui singur cuvant> eficienta. daca ne dorim, intemeiat, un guvern cu un numar redus de ministri, daca vorbim de o reforma a statului in care reducem posturi de birocrati, daca legam disparitia catedrelor de reducerea populatiei scolare, ce facem cu parlamentarii care, vreme de patru ani, deschid gura doar sa rosteasca juramantul, nu au initiative legislative, nu apar in colegii si sunt doar mecanisme de vot in subordinea intereselor sefilor de partid?

    • transildania Says:

      Nu sunt de acord cu criteriul “eficientei” in ce priveste parlamentul. Voi scrie in alta postare mai pe larg. Si atentie, vorbesc aici doar despre parlament nu de alte institutii, care trebuiesc privite fiecare in parte. Iar daca in anumite domenii este nevoie de reduceri, asta nu inseamna in mod necesar ca acest lucru este valabil pentru legislativ.
      In ce priveste “eficienta” legislativului ar fi mult mai “eficient un parlament cu 20 de parlamentari, iar cel mai eficient ar fi sa nu mai avem nici unul, si legiferam prin decrete.
      In ce priveste parlamentul criteriuil principal ar trebui sa fie calitatea legilor. Vrem legi bune, inteligente, care sa nu fie facute la mantuiala si care necesita reparatii frecvente? Cred ca da. Le avem? Cred ca nu. Are asta de-a face cu numarul parlamentarilor?
      Nu cred, are de-a face cu alte lucruri, cu legiferarea prin ordonante de urgenta (nici o democratie nu legifereaza prin ordonante de urgenta), cu pregatirea si competentele candidatilor, cu rolul pe care il are (mai bine zis NU il are) principiul competentei la desemnarea si alegerea candidatilor, etc.
      Inca un motiv pentru care un parlament mai mic nu ar insemna legi mai bune ci din contra este urmatorul:
      Un numar mare de parlamentari este necesari pentru ca ei trebuie sa se specializeze in anumite domenii. Nu poate fi aproape nimeni expert si in economie/buget/finante, justitie, aparare, mediu, invatamant etc. in acelasi timp. parlamentarii lucreaza in comisii si trebuie sa specializeze in unul-doua maximal trei domenii. Specialistii sunt pe urma cei care initiaza proiectele legislative, si cu cat mai putini specialisti cu atat mai proaste legile.
      Iar despre ce scrieti in final cu parlamentarii care nu fac nimic si nu apar in colegii, credeti ca intr-un un parlament cu un numar de parlamentari redus (si cu circumscriptii electorale mai mari), parlamentarii care vor trebui sa faca parte din si mai multe comisii, si ar trebui sa se specializeze in si mai multe domenii, vor avea mai multe initiative legislative utile sau mai mult timp pentru audiente in colegiu?
      Problema pe care o semnalati este problema criteriilor de selectie, promovare si alegere a candidatilor si a parlamentarilor, nu are de-a face cu numarul de parlamentari.

  2. vali plesca Says:

    o discutie despre numarul parlamentarilor nu trebuie sa priveasca aceasta ca o finalitate. finalitatea e ideea de buna guvernare. in acest orizont al discursului, cateva precizari: recunoasteti faptul ca exista parlamentari care nu fac nimic. in acest caz, cel mai important argument invocat impotriva reducerii numarului de parlamentari, acela ca cei ramasi vor avea mai mult de munca si deci nu vor fi in stare sa-si faca treaba, cade. asta deoarece acest lucru se intampla deja. exista oameni care nu fac nimic si oameni care muncesc. disparitia celor care nu muncesc nu pune o presiune in plus asupra celor care muncesc. spuneti apoi ca aspectul calitatii muncii parlamentarilor nu este influentat de numarul lor. ei bine, este. asta pentru ca un post de parlamentar devine, prin reducere, mai greu accesibil, mai competitiv, instaurand un criteriu in plus in criteriile de selectie. un efect secundar ar fi disparitia mitei electorale: cu cat colegiul se mareste, cu atat creste si cuantumul prezumtivei mite, astfel incat fotoliul de parlamentar nu mai este un lucru rentabil pentru candidatii dispusi la asa ceva. in locul lor vin oameni cu proiecte si mesaj. mai mult, crescand numarul de voturi necesar pentru un loc de parlamentar, presiunea asupra partidelor, de a selectiona si impune oameni care merita, creste, creste, deci importanta votului cetateanului obisnuit.
    ps. discutam serios, cred, astfel incat sofisme de genul “ar fi mult mai eficient un parlament cu 20 de parlamentari, iar cel mai eficient ar fi sa nu mai avem nici unul, si legiferam prin decrete” nu cred ca-si au locul. nu vorbim de 20 de parlamentari sau niciunul, ci de o reducere cu un procent cuprins intre 25 si 30% din numarul total.

    • Deceneu Says:

      @Vali Pesca – activitatea parlamentarilor este in comisii si foarte rar in plen. In plen este un fel de purtator de cuvant al grupului, nu acelasi dar sunt cativa care sustin amendamentele.

      Initiativele legislative nu ar trebui sa fie individuale.
      Initiativele trebuie sa fie asumate de partide.
      De ce sa verifice un parlamentar daca initiativa lui are sustinere in Parlament, daca nu a verificat ca are sustinere in partid?

      “presiunea asupra partidelor, de a selectiona si impune oameni care merita” acesta fost argumentul pentru uninominal si am vazut unde a dus “presiunea”, la promovarea celor care isi permit sa-si finanteze campania electorala ca Prigoana, Ritzi etc …
      Oamenii cu proiecte nu ajung sa candideze in sistem uninominal.

      Argumentul pentru un parlament numeros este ca parlamentarii sa nu pota fi cumparati.
      E ca la alegeri. Daca prezenta la vot e mai mare ponderea voturilor fraudate e mai mica si produce efecte reduse.
      Daca numarul parlamentarilor e mare sunt mai dificil de cumparat, costa mai mult sa cumperi un numar de parlamentari ca sa constitui o majoritate.

    • transildania Says:

      @vali plesca
      1. “finalitatea e ideea de buna guvernare.”
      Ma bucura ca recunoasteti asta dupa ce in primul comentariu nu ati mentionat buna guvernare cu nici un cuvant, ci ati spus
      “reducerea numarului de parlamentari… e necesara … datorita unui singur cuvant> eficienta.”

      2. “disparitia celor care nu muncesc nu pune o presiune in plus asupra celor care muncesc.”
      Si ce sau sine garanteaza ca intr-un parlament mai redus nu vor fi parlamentari care nu muncesc? Reducerea numarului in orice caz nu garanteaza acest lucru.
      Doar criteriile de selectie pentru candiati (criteriul competentei in selectie), si o democratie interna a partidelor (despre care am scris aici) impusa chiar prin Constitutie si schimbarea legii partidelor, care sa oblige partidele sa-si desemneze candidatii prin votul membrilor, poate duce la eliminarea treptata a parlamentarilor care nu fac nimic. Sau eventuale sanctiuni financiare impuse prin regulamentul parlamentului pentru parlamentari cu prea multe absente nemotivate, etc.

      3. “un post de parlamentar devine, prin reducere, mai greu accesibil, mai competitiv, instaurand un criteriu in plus in criteriile de selectie.”
      Da, mai greu accesibil, mai ales din punct de vedere financiar, al finantarii campaniei electorale. Iar selectia s-ar face si mai mult pe acest criteriu financiar, in detrimentul criteriului competentei.

      4. “un efect secundar ar fi disparitia mitei electorale”
      Mita electorala trebuie combatuta doar prin sanctionarea delictului care violeaza legea respectiva. Violezi legea dand mita electorala, esti sanctionat, exclus din competitia electorala, si punct.
      Nu este, si nu poate fi scopul legilor electorale sa combata delicte sau violari ale altor legi. La fel am auzit foarte des argumentul conform caruia votul uninominal reduce coruptia. Imi pare rau, coruptia se combate prin justitie, nu prin legea electorala. Legea electorala are alte scopuri.

      5. Incerc sa evit sofismele, insa cand vad anumite “argumente” mi-e foarte greu sa o fac.

  3. vali plesca Says:

    deceneu, onorata gazda, chiar mi-ar placea sa stau la o bere sau, de ce nu, la vreun simpozion stiintific, impreuna, si sa discutam, fara patimi, fara orgolii si partizanate, despre chestiunile importante de aici. asa, e mult prea greu, iar timpul ne roade, ne roade…
    oricum, voi reveni, cu alte ocazii, in discutia noastra. pana atunci, insa, nu ma pot abtine:
    1. ideea de eficienta nu intra in competitie cu ideea de buna guvernare. din contra…
    2. sunt liberal, in principii. din aceasta cauza toate argumentele mele sunt subsumate neincrederii in politicieni., ideii de stat discret si redus in interventii.
    3. pe cale de consecinta, nu cred in reformele interne ale politicienilor. trebuie pusa orice presiune asupra lor din exterior.
    4. atat votul pe lista, cat si pastrarea numarului de parlamentari si-au dovedit deja limitele. nu sunt adeptul schimbarii de dragul schimbarii, dar nici incremenirea intr-un proiect prost nu e o solutie.
    5. actuala forma a votului nominal nu este in nici intr-un caz benefica, fiind subordonata ideii de interes a partidelor si nu ideii de interes si de drept al cetateanului.
    restul, punctual, altadata.

  4. Deceneu Says:

    Daca privesti partidele politice ca pe un inamic care trebuie distrus, atunci e normal sa vezi viata politica deformata.
    Daca le-ai privii ca pe elementul cel mai important al democratiei, care in Romania nu functioneaza, dar ar putea fi facute sa functioneze, atunci ai cauta solutii sa determini partidele sa functioneze in interesul siocietatii si nu in interesul “grupurilor de interese nelegitime”.

    Eu mereu dau exemplul cu orchestra care nu se reduce la un grul de instrumentisti.
    Daca aduni instrumentistii cei mai valorosi si fiecare interpreteaza propria partitura cu siguranta nu vei asista la un concert.

    Si in politica daca ai aduna cei mai potenti specialisti nu vei avea o opinie si o strategie, o sa ai n idei.
    Rolul partidelor este sa decanteze viziunile asemanatoare despre masurile care sa solutioneze problemele societatii.

    Politica este o activitate de echipa nu-i una de individualitati, si atunci nu-i normal ca alegerea sa vizeze individul.

  5. NU populismului « transildania Says:

    […] de parlamentari, populismul si dezinformarea care se afla in spatele acestei teme am scris pe larg, aici si […]

  6. Ce batalii se dau in 2011 pe frontul legilor constitutionale? « transildania Says:

    […] cum am aratat aici si aici, afirmatia ca Romania ar avea prea multi parlamentari pe cap de locuitor in comparatie cu […]

  7. Implicatiile legilor electorale pe care si le doresc membrii coalitiei pentru uciderea democratiei in Romania « transildania Says:

    […] iar problema cu parlamentarii nu este cantitatea ci calitatea. Pe larg m-am referit la aceasta tema aici si aici. Pe scurt as mai adauga ca reducerea numarului de parlamentari ar duce la o si mai redusa […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: